Abstract:
În epoca Renaşterii are loc schimbarea începutului cultural determinant. În prim plan apar din nou reprezentările raţionale, ştiinţifico-filosofice, prin prisma cărora se dă o nouă interpretare noţiunilor medievale. Aceasta se datorează situaţiei de concurenţă a comentariilor textelor ştiinţifice antice şi medievale. O altă particularitate importantă a culturii renascentiste – este noua interpretare a omului. Omul epocii Renaşterii se recunoaşte pe sine deja nu numai ca creaţiune a lui Dumnezeu, ci ca meşter liber, situat în centrul lumii, care prin voinţa şi dorinţa sa poate să devină fiinţă sau inferioară, sau superioară. Cu toate că omul recunoaşte originea sa divină, şi el singur se simte creator.