Filosofia unităţii naţionale în activitaea şi creaţia lui Mihail Kogălniceanu

Abstract

În istorica şedinţă din 12 noiembrie 1857 a Divanului ad-hoc din Moldova, mare istoric, scriitor şi patriot al neamului românesc, Mihail Kogălniceanu avea să declare cu bună credinţă „sunt răzeş vechi şi băstinaş de pe Cogâlnic‖. Dragostea lui faţă de baştină o destăinuie şi în prefaţa Letopiseţelor Moldovei şi Valahiei, în care scria: Tatăl meu a fost vornicul Ilie Kogălniceanu, muma mea a fost soţia sa Catinca, născută Stavilă, familie românească din Basarabia; de pe tată şi de pe mumă, din moşi-strămoşi, mă fălesc, dară, că sunt român moldovean şi cu mândrie recunosc că familia mea nu a căutat niciodată originea sa în ţări şi în neamuri străine!