Abstract:
Ştiinţa este privită ca acel factor ce optimizează cunoaşterea, însumând diverse modalităţi ce au drept scop cercetarea ce vizează descoperirea sau mai bine zis găsirea unor nuanţe cu caracter probabilist. Karl Popper nu este interesant de imaginea ştiinţei ca fenomen biologic drept instrument de adaptare sau ca mojloc de producţie, atenţia este provocată de aspectele epistemologice din construcţia imaginei ştiinţei, fiind ,,.... o entitate extrem de complexă, care subîntinde dimensiuni multiple, începând cu dimensiunea fundamentului ei biologic şi mergând până la dimensiunea epistemologică”