Public Employment Programmes (PEPs), which include the South African Expanded Public Works Programme (EPWP), are widely recognised as important social protection tools that address the challenges of persistent unemployment and dire poverty. PEPs offer a ‘win-win’ policy option by creating jobs while simultaneously generating assets and delivering services. In South Africa, the impact of PEPs has primarily been evaluated based on employment opportunities, thus creating a gap in the comprehensive assessment of their contribution to the broader livelihood of participants beyond job creation. To address this gap, a qualitative research method was employed, utilising a snowball sampling strategy and the Sustainable Livelihoods Framework as the theoretical foundation for the investigation. The findings of this study underscore the positive contribution of the EPWP to the livelihoods of its participants. However, the study also uncovered various challenges confronting the programme, such as non-compliance with program regulations, such as payment below minimum wage rates and difficulties in meeting youth employment targets amidst escalating youth unemployment rates in South Africa. The research recommends introducing a national EPWP policy with enforcement mechanisms and youth-focused programmes while strengthening local institutions to provide services and processes to enhance the impact of these programs and create a conducive environment for beneficiaries to improve their livelihoods and escape poverty.
Programele publice de angajare (PEP), care includ Programul extins de lucrări publice din Africa de Sud (EPWP), sunt recunoscute pe scară largă ca instrumente importante de protecție socială care abordează provocările șomajului persistent și sărăciei extreme. PEP-urile oferă o opțiune de politică „câștig-câștig” prin crearea de locuri de muncă și, în același timp, generarea de active și furnizarea de servicii. În Africa de Sud, impactul PEP a fost evaluat în primul rând pe baza oportunităților de angajare, creând astfel un decalaj în evaluarea cuprinzătoare a contribuției acestora la mijloacele de trai mai largi ale participanților dincolo de crearea de locuri de muncă. Pentru a aborda acest decalaj, a fost folosită o metodă de cercetare calitativă, utilizând o strategie de eșantionare ”snowball” și Cadrul pentru mijloacele de trai durabile ca bază teoretică pentru investigație. Concluziile acestui studiu subliniază contribuția pozitivă a EPWP la mijloacele de trai ale participanților săi. Cu toate acestea, studiul a dezvăluit diferite provocări cu care se confruntă programul, cum ar fi nerespectarea regulamentelor programului, plata salariul sub minim și dificultățile în îndeplinirea obiectivelor de ocupare a forței de muncă pentru tineri, pe fondul creșterii ratei șomajului în rândul tinerilor din Africa de Sud. Cercetarea recomandă introducerea unei politici naționale de EPWP cu mecanisme de aplicare și programe axate pe tineri, consolidând în același timp instituțiile locale pentru a furniza servicii și procese, menite de a spori impactul acestor programe și crearea unui mediu propice pentru ca beneficiarii să-și îmbunătățească mijloacele de trai și să scape de sărăcie.