Until recent years, the performance of the Nigeria’s manufacturing sector has been characterized by downward pressures. Given the present shocks in the global energy markets and upward review of borrowing costs by the Central Bank of Nigeria, the historical developments around the manufacturing output appear to be subject to renewal. Consequently, this study investigates the impact of interest rate structure and energy pricing on the Nigerian manufacturing output from 1980 to 2021. Secondary data obtained from World Development Indicators and the CBN’s Statistical Bulletins were anchored by an autoregressive distributed lag (ARDL) model and error correction modelling. The findings revealed that manufacturing output is inelastic in its response to changes in interest rate while it is elastic in its response to energy price. This is less puzzling as the Nigerian manufacturers seem to favour availability of credit facilities over low interest rates. Also, productive activities respond immediately to a given shock in the energy price, especially the price of diesel. On this basis, this paper concludes that energy pricing is a strong predictor of Nigeria’s manufacturing output. Consequently, policy makers should institute a preferential treatment on energy distribution towards the manufacturers. This would make production more attractive, thereby boosting their capacity utilization.
Până în ultimii ani, sectorul de producție din Nigeria a fost caracterizat de presiuni în scădere. Având în vedere șocurile actuale de pe piețele globale de energie și revizuirea ascendentă a costurilor îndatorării de către Banca Centrală a Nigeriei, evoluțiile istorice din jurul producției par să fie supuse reînnoirii. Acest studiu investighează impactul structurii ratei dobânzii și al prețului energiei asupra producției nigeriene din 1980 până în 2021. Datele secundare obținute din indicatorii de dezvoltare mondială și Buletinele statistice ale CBN au fost ancorate de un model de întârziere distribuită autoregressiv (ARDL) și de corecție a erorilor de modelare. Rezultatele au arătat, că producția de producție este neelastică în răspuns la modificările ratei dobânzii, dar elastică în răspuns la prețul energiei. Acest lucru este mai puțin surprinzător, deoarece producătorii nigerieni par să favorizeze disponibilitatea facilităților de credit în detrimentul ratelor scăzute ale dobânzii. De asemenea, activitățile productive răspund imediat la un șoc al prețului energiei, în special al prețului motorinei. Lucrarea concluzionează, că prețul energiei este un predictor puternic al producției în Nigeria. În consecință, factorii de decizie politică ar trebui să instituie un tratament preferențial privind distribuția energiei față de producători. Acest lucru ar face producția mai atractivă, sporind astfel utilizarea capacității acestora.