The optimal solution selection for the treatment of the neutral point in distribution networks (6-35 kV) holds significant practical importance as it directly or indirectly affects the continuity and reliability of supplying electrical energy to consumers, the behavior of medium-voltage electrical networks under single-phase fault conditions, and its impact on the quality of the power distribution service (duration and frequency of power interruptions). It also affects resulting overvoltages, adopted technical solutions, level of electrical security assurance, investments, and so forth. Developing a mathematical model for various methods of treating the neutral point in distribution networks allows for the calculation and analysis of these operating conditions, identifying the optimal one, thus avoiding experimental attempts that are limited by the advanced wear of equipment within the electrical networks of the Republic of Moldova. Based on the developed mathematical model, comparative calculations are performed regarding the feasibility of implementing the combined neutral regime.
Alegerea soluției optimale de tratare a neutrului rețelelor de distribuție (6-35) kV are o importanță practică deosebită care se repercută, direct sau indirect, asupra continuității și fiabilității în alimentarea consumatorilor cu energie electrică, asupra comportării rețelelor electrice de medie tensiune în regim de defect monofazat și impactul acestuia asupra calității serviciului de distribuție a energiei electrice (durata și frecvența întreruperilor alimentării cu energie electrică), supratensiunilor rezultate, soluțiilor tehnice adoptate, nivelului de asigurare a securității electrice, investițiilor, etc. Elaborarea modelului matematic pentru diferite modalități de tratare a neutrului rețelelor electrice de distribuție permite calculul și analiza acestor regimuri, identificarea celui optimal evitând încercările experimentale, limitate de uzura avansată a echipamentelor din cadrul rețelelor electrice din Republica Moldova. În baza modelului matematic dezvoltat în lucrare sunt realizate calcule comparative privind oportunitatea implementării regimului neutrului combinat.