Democracy and economic growth: the case of Moldova

Abstract

This article addresses the issue of the cause-and-effect relationship between democracy and economic growth in Moldova from 1990 to 2020. This problem is one of the key topics of modern economic political science, but the results concerning the influence of the political system on economy are still ambiguous. No research has been conducted to date on this issue for Moldova. The econometric analysis was conducted using tree composite indexes of democracy, published by Freedom house, Polity V and V-Dem Varieties of Democracy. The causal impact between democracy indexes and per capita GDP growth is tested using Granger causality analysis. The results show that the choice of the democracy indicator and the time interval influences the modeling outcome. All three democracy indices depict different democratic trends at the country level. Although there is a positive causal link between the Polity index and GDP per capita in a short period, other results show no evidence that democratic reforms did contribute to economic growth in Moldova and vice versa. We conclude that democratization in conditions of weak law and political instability contributed to the emergency of a so-called hybrid democracy in Moldova.

În acest articol se examinează relația cauză-efect dintre democrație și creștere economică în Republica Moldova din 1990 până în 2020. Această problemă de cercetare este unul dintre subiectele cheie ale științei politice economice moderne. Însă rezultatele privind influența sistemului politic asupra economiei sunt încă ambigue. Până în prezent, nu a fost efectuat nici un studiu pe această temă pentru Moldova. Analiza econometrică a fost realizată utilizând trei indici compoziţi ai democrației publicaţi de Freedom House, Polity V și V-Dem Varieties of Democracy. Efectul cauzal dintre indicii democrației și creșterea PIB-ului pe cap de locuitor este testat folosind tehnica cauzalității Granger. Studiul arată că alegerea indicatorului și a intervalului de timp influențează asupra rezultatului analizei. Toți cei trei indici ai democrației descriu tendințe politice diferite la nivel de țară. Deși există o legătură cauzală pozitivă între Polity și PIB-ul pe cap de locuitor pe o perioadă scurtă de timp, celelalte rezultate nu atestă că reformele democratice au contribuit la creșterea economică în Moldova și viceversa. Concluzionăm că democratizarea în condiții de lipsă a statului de drept și instabilitate politică au dus la instalarea unei democrații hibride în Moldova.