Abstract:
Factoringul este o metodă de recuperare a creanţelor, utilizată de către entitate în vederea transformării în lichidităţi a creanţelor rezultate în urma livrării bunurilor sau prestării serviciilor.
Utilizarea pe larg a finanţării prin intermediul factoringului a fost condiţionată de intensificarea proceselor inflaţioniste în anii 70 ai sec. XX şi de instabilitatea economică într-un şir de ţări industrializate din perioada menţionată.
Anume din aceste motive a apărut necesitatea de a lichida cît mai repede stocurile de produse finite, adică de a majora viteza de transformare a capitalului din forma naturală în bănească. Din perspectiva serviciilor incluse, factoringul este definit drept un produs financiar complex, care combină creditarea, asumarea riscului de neîncasare a creanţelor, serviciile de urmărire şi încasare a acestora, precum şi evidenţa contabilă a lor.
Se poate afirma că operaţiunea de factoring este o modalitate eficientă de recuperare a creanţelor şi de majorare a nivelului de lichiditate a entităţilor, acesta fiind motivul principal de aplicare a factoringului în practica economică curentă de către entităţile din Republica Moldova.